Tag Archives: Ziaristi Online

Dr. Ioan Lăcătuşu la Academia Română despre Ultimii Românii din Harghita şi Covasna – “minoritari în ţara lor”. Document pentru Istorie via ZIARISTI ONLINE

Ziua Nationala a Romaniei la Academia Romana 2015De Ziua Naţională a României, Academia Română a ţinut o sesiune solemnă la care a participat, în premieră, şi un reprezentant de seamă al societăţii civile a românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, Dr. Ioan Lăcătuşu, coordonatorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, care a susţinut în aula mare a Academiei alocuţiunea de mai jos, transcrisă de redactorii Ziaristi Online:

Românii minoritari în ţara lor

Domnule Preşedinte al Academiei Române,

Preafericite Părinte Patriarh Daniel,

Distinşi membri ai Academiei Române,

Onorată asistenţă,

În numele conducerii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, vă rog să-mi permiteţi să exprim sincere mulţumiri pentru oportunitatea oferită ca, de la tribuna Sesiunii solemne, dedicate Zilei Naţionale a României, să prezint, succint, câteva file din istoria românilor din Arcul Intracarpatic şi principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, în lupta lor pentru dăinuirea românească, în ţara lor, într-un spaţiu multietnic şi pluriconfesional în care sunt numeric minoritari.

Aceasta este încă o dovadă grăitoare a faptului că, încă de la înfiinţarea sa, Academia Română a lucrat în spirit naţional, promovând demnitatea naţiunii române şi interesele ei de conservare naţională, a apărat drepturile la teritoriu naţional, la limbă, la educaţie şi la cultură naţională.

La împlinirea a 97 de ani de la 1 Decembrie 1918, evidenţiem faptul că, la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri şi-au adus contribuţia şi românii din fostele scaune secuieşti, prin truda jertfelnică a preoţilor şi învăţătorilor din şcolile confesionale, prin jertfa de sânge a tinerilor care au luptat la Mărăşeşti şi Oituz, trecând în ţara mamă prin “Vama Cucului”, sau în Corpul Voluntarilor Români Ardeleni, şi prin activitatea marilor bărbaţi născuţi în această parte de ţară, din rândul cărora menţionăm pe patriarhul Elie-Miron Cristea, mitropoliţii Nicolae Colan şi Alexandru Nicolescu, episcopii Justinian Teculescu, Veniamin Nistor, Emilian Antal, publiciştii şi oamenii politici: Octavian-Codru Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Pompiliu Nistor, Romulus Cioflec, Nicolae Bogdan şi mulţi alţii. [1]

Integral la Ziaristi Online

ULTIMII ROMÂNI. Românii dispar din Harghita şi Covasna – Raport al Centrului pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române

Raport-Centrul-de-Studii-Etnice-al-Academiei-Romane-Romanii-din-Harghita-CovasnaRomânii din Harghita si Covasna au de înfruntat singuri presiunile venite de la Budapesta, deoarece autoritățile de la București sunt dezinteresate de situația din zonă, transmite cunoscutul activist pentru drepturile românilor Dan Tanasa . Un studiu despre “Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna” arată că principalele probleme cu care se confruntă românii sunt acapararea totală a administraţiilor locale de către maghiari şi raportul natalităţii net favorabil ungurilor. În acest moment, pe lângă autoritatea oficială de la Bucureşti, se consolidează în zonă o altă putere, ghidată de la Budapesta. Românii se plâng şi de faptul că tinerii maghiari sunt ajutaţi de la nivel central, inclusiv în găsirea locurilor de muncă, iar tinerii de etnie română sunt abandonați. Raportul este elaborat de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, împreună cu studenţi şi cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti şi de la Universitatea din Craiova, în vara anului 2011.

Iată câteva dintre concluziile studiului:

”În această zonă avem comunităţi naturale, propriu-zise şi comunităţi imaginate, aflate în plină ofensivă politico-administrativă. Primul tip de comunitate este întâlnit în special acolo unde gruparea socială este naturală, construită pe afinităţi tipice lumii rurale: rudenie, vecinătate, acolo unde ideologia este mai puţin evidentă. Principala comunitate etnică fără ideologie manifestă în spaţiul administrativ-public este comunitatea românească. Ambele comunităţi etnice suferă însă de oboseală demografică vizibilă. Comunitatea românească se retrage sub presiunea înaintării comunităţii imaginate maghiare. Aceasta, aflată în plin „imperialism etnic”, îşi reifică resorturile care-i permit reproducerea şi, deşi se bucură de succesul cuceririi administraţiei, se află pe o pantă descendentă demografic.

Maghiarii controlează munții și economia locală

Dincolo de un anumit joc de scenă practicat de autorităţile locale, spaţiul secuiesc la nivelul percepţiei şi al faptelor este deja o altă ţară. Aici factorul maghiar acţionează pe toate planurile coordonat, astfel încât şocurile generate de criza economică, de sincopele demografice etc. sunt mult mai bine suportate. Aşa de pildă, sunt localităţi unde interlocutorii ne-au relatat că tinerii maghiari sunt susţinuţi să-şi găsească loc de muncă atât de către întreprinzătorii maghiari cât şi de către autorităţile locale. Întreprinzătorii maghiari controlează munţii şi economia locală.

Totodată, etnicii maghiari domină (ca şi până în 1989 de altfel) autoritatea locală. În felul acesta, chiar dacă populaţia în ansamblu îmbătrâneşte, tinerii sunt efectiv încurajaţi să se stabilească în sat, în timp ce românii nu-şi pot găsi locuri de muncă nici în administraţie, nici în economia locală pentru că … sunt români (nu cunosc limba maghiară, cunoaşterea limbii române încetând să mai fie o cerinţă).

Copii de români, convinși să treacă la clasa de maghiară

Educaţional, a apărut un sistem cvasiparalel, cu costuri probabil mari pe termen lung, în sensul că bacalaureatul se dă de formă, nivelul de pregătire al tinerilor maghiari fiind foarte slab (un inspector din jud. Harghita ne spunea că, probabil, promovabilitatea la bacalaureat în judeţele Harghita şi Covasna nu ar fi depăşit 10% în 2011). Şi totuşi, tinerii aceştia au trecut pentru că traseul lor academic ascultă de alte imperative, având ca ţintă Budapesta sau secţiile maghiare de la universităţi din România (Cluj cel mai adesea).

Şi tot în domeniul educaţiei, la Ghimeş-Făget, de pildă, pentru a nu pierde clasa cu predare în limba maghiară de la Colegiul local, au convins o clasă de români să treacă la secţia maghiară, oferindu-le diverse avantaje (acum părinţii şi copiii vor înapoi la secţia română, „pentru că nu au ce face cu limba maghiară” …).

Acolo unde administraţia este controlată de maghiari, comunitatea maghiară este nevoită să trăiască în cadrele unei comunităţi imaginate care îi limitează aspiraţiile la ideologia „reproducerii etnice”, iar, pe de altă parte comunitatea românească este pusă în inferioritate absolută în ceea ce priveşte afirmarea ei ca şi grupare socială autonomă. Ideologia afectează vecinătăţile, slăbind ambele comunităţi: una devine imaginată, o formă fără fond, cealaltă se pierde, se destramă în acţiuni individuale şi, în final, intră în extincţie (vezi cazul Doboi).

Ziaristi Online va ofera studiul intergal in format PDF : Raport_Harghita_Covasna – 2011_Starea_Comunitatii

Ultimii Romani Ro - Scoala din Doboi - Harghita