All posts by admin

Dr. Ioan Lăcătuşu la Academia Română despre Ultimii Românii din Harghita şi Covasna – “minoritari în ţara lor”. Document pentru Istorie via ZIARISTI ONLINE

Ziua Nationala a Romaniei la Academia Romana 2015De Ziua Naţională a României, Academia Română a ţinut o sesiune solemnă la care a participat, în premieră, şi un reprezentant de seamă al societăţii civile a românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, Dr. Ioan Lăcătuşu, coordonatorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, care a susţinut în aula mare a Academiei alocuţiunea de mai jos, transcrisă de redactorii Ziaristi Online:

Românii minoritari în ţara lor

Domnule Preşedinte al Academiei Române,

Preafericite Părinte Patriarh Daniel,

Distinşi membri ai Academiei Române,

Onorată asistenţă,

În numele conducerii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, vă rog să-mi permiteţi să exprim sincere mulţumiri pentru oportunitatea oferită ca, de la tribuna Sesiunii solemne, dedicate Zilei Naţionale a României, să prezint, succint, câteva file din istoria românilor din Arcul Intracarpatic şi principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, în lupta lor pentru dăinuirea românească, în ţara lor, într-un spaţiu multietnic şi pluriconfesional în care sunt numeric minoritari.

Aceasta este încă o dovadă grăitoare a faptului că, încă de la înfiinţarea sa, Academia Română a lucrat în spirit naţional, promovând demnitatea naţiunii române şi interesele ei de conservare naţională, a apărat drepturile la teritoriu naţional, la limbă, la educaţie şi la cultură naţională.

La împlinirea a 97 de ani de la 1 Decembrie 1918, evidenţiem faptul că, la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri şi-au adus contribuţia şi românii din fostele scaune secuieşti, prin truda jertfelnică a preoţilor şi învăţătorilor din şcolile confesionale, prin jertfa de sânge a tinerilor care au luptat la Mărăşeşti şi Oituz, trecând în ţara mamă prin “Vama Cucului”, sau în Corpul Voluntarilor Români Ardeleni, şi prin activitatea marilor bărbaţi născuţi în această parte de ţară, din rândul cărora menţionăm pe patriarhul Elie-Miron Cristea, mitropoliţii Nicolae Colan şi Alexandru Nicolescu, episcopii Justinian Teculescu, Veniamin Nistor, Emilian Antal, publiciştii şi oamenii politici: Octavian-Codru Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Pompiliu Nistor, Romulus Cioflec, Nicolae Bogdan şi mulţi alţii. [1]

Integral la Ziaristi Online

ULTIMII ROMÂNI DIN AITA MARE. Un interviu cu Părintele Iustin Gârleanu, de Dan Tanasă: ”Crucile sunt mai numeroase decât membrii comunității românești”!

Parintele Iustin Garleanu din Aita si ultimii romani din Harghita si CovasnaUn interviu excepţional realizat în 2012 de Dan Tanasă, cunoscutul apărător al drepturilor românilor din Harghita şi Covasna, cu Părintele Iustin Gârleanu, din Aita Mare si Aita Medie, rămâne, din nefericire, la fel de actual şi azi. Îl reproducem mai jos:

În luna decembrie anul trecut părintele Iustin Gârleanu a împlinit cinci ani (acum opt) de când păstorește mica comunitate de români din Aita Mare, județul Covasna, o localitate aflată la 37 km de municipiul Sfântu Gheorghe, și 15 km de Baraolt.
Părintele Iustin Gârleanu s-a născut la Brașov, a absolvit Seminarul Teologic Dumitru Stăniloae din Brașov și Facultatea de Teologie din cadrul Universității București.
Aflat într-o zonă în care românii sunt numeric minoritari, părintele Iustin Gârleanu ține aprinsă flacăra românismului și a ortodoxiei într-o parte a României lăsată pradă șovinismului și iredentismului maghiar promovat de organizații extremiste maghiare, unele dintre ele aflate chiar în componența Parlamentului și Guvernului României.
Și pentru că despre soarta românilor din Covasna și Harghita cel mai bine pot vorbi chiar românii care trăiesc acolo, l-am contactat pe părintele Iustin.
Sunteți de cinci ani în Covasna, părinte. Câte suflete păstoriți în acest moment? 
În primul rând doresc să vă salut pe dumneavoastră cât și pe cititorii blogului dumneavostră, români și maghiari deopotrivă. Vă mulțumesc pentru faptul ca v-ați gândit la mine și pentru că m-ați contactat chiar și prin mijloacele acestea deja convenționale (și mă refer aici la internet) pentru a vă relata aspecte din realitatea văzută prin prisma unui preot ortodox care slujește într-una din cele mai modeste comunități minoritar românești din județul Covasna.
Biserica ortodoxă din Aita Mare
Referitor la întrebarea dumneavoastră, numărul sufletelor pe care îl păstoresc este de 5 familii întregi (soț/soție) în Aita Mare și 8 familii în Aita Medie, aici în numărul acesta nu sunt incluse văduvii și familile mixte, care cu totul în ambele sate nu depășesc 20-25 de persoane.
Care sunt problemele cu care vă confruntați? 

Continue reading ULTIMII ROMÂNI DIN AITA MARE. Un interviu cu Părintele Iustin Gârleanu, de Dan Tanasă: ”Crucile sunt mai numeroase decât membrii comunității românești”!

ULTIMII ROMÂNI. Românii dispar din Harghita şi Covasna – Raport al Centrului pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române

Raport-Centrul-de-Studii-Etnice-al-Academiei-Romane-Romanii-din-Harghita-CovasnaRomânii din Harghita si Covasna au de înfruntat singuri presiunile venite de la Budapesta, deoarece autoritățile de la București sunt dezinteresate de situația din zonă, transmite cunoscutul activist pentru drepturile românilor Dan Tanasa . Un studiu despre “Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna” arată că principalele probleme cu care se confruntă românii sunt acapararea totală a administraţiilor locale de către maghiari şi raportul natalităţii net favorabil ungurilor. În acest moment, pe lângă autoritatea oficială de la Bucureşti, se consolidează în zonă o altă putere, ghidată de la Budapesta. Românii se plâng şi de faptul că tinerii maghiari sunt ajutaţi de la nivel central, inclusiv în găsirea locurilor de muncă, iar tinerii de etnie română sunt abandonați. Raportul este elaborat de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, împreună cu studenţi şi cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti şi de la Universitatea din Craiova, în vara anului 2011.

Iată câteva dintre concluziile studiului:

”În această zonă avem comunităţi naturale, propriu-zise şi comunităţi imaginate, aflate în plină ofensivă politico-administrativă. Primul tip de comunitate este întâlnit în special acolo unde gruparea socială este naturală, construită pe afinităţi tipice lumii rurale: rudenie, vecinătate, acolo unde ideologia este mai puţin evidentă. Principala comunitate etnică fără ideologie manifestă în spaţiul administrativ-public este comunitatea românească. Ambele comunităţi etnice suferă însă de oboseală demografică vizibilă. Comunitatea românească se retrage sub presiunea înaintării comunităţii imaginate maghiare. Aceasta, aflată în plin „imperialism etnic”, îşi reifică resorturile care-i permit reproducerea şi, deşi se bucură de succesul cuceririi administraţiei, se află pe o pantă descendentă demografic.

Maghiarii controlează munții și economia locală

Dincolo de un anumit joc de scenă practicat de autorităţile locale, spaţiul secuiesc la nivelul percepţiei şi al faptelor este deja o altă ţară. Aici factorul maghiar acţionează pe toate planurile coordonat, astfel încât şocurile generate de criza economică, de sincopele demografice etc. sunt mult mai bine suportate. Aşa de pildă, sunt localităţi unde interlocutorii ne-au relatat că tinerii maghiari sunt susţinuţi să-şi găsească loc de muncă atât de către întreprinzătorii maghiari cât şi de către autorităţile locale. Întreprinzătorii maghiari controlează munţii şi economia locală.

Totodată, etnicii maghiari domină (ca şi până în 1989 de altfel) autoritatea locală. În felul acesta, chiar dacă populaţia în ansamblu îmbătrâneşte, tinerii sunt efectiv încurajaţi să se stabilească în sat, în timp ce românii nu-şi pot găsi locuri de muncă nici în administraţie, nici în economia locală pentru că … sunt români (nu cunosc limba maghiară, cunoaşterea limbii române încetând să mai fie o cerinţă).

Copii de români, convinși să treacă la clasa de maghiară

Educaţional, a apărut un sistem cvasiparalel, cu costuri probabil mari pe termen lung, în sensul că bacalaureatul se dă de formă, nivelul de pregătire al tinerilor maghiari fiind foarte slab (un inspector din jud. Harghita ne spunea că, probabil, promovabilitatea la bacalaureat în judeţele Harghita şi Covasna nu ar fi depăşit 10% în 2011). Şi totuşi, tinerii aceştia au trecut pentru că traseul lor academic ascultă de alte imperative, având ca ţintă Budapesta sau secţiile maghiare de la universităţi din România (Cluj cel mai adesea).

Şi tot în domeniul educaţiei, la Ghimeş-Făget, de pildă, pentru a nu pierde clasa cu predare în limba maghiară de la Colegiul local, au convins o clasă de români să treacă la secţia maghiară, oferindu-le diverse avantaje (acum părinţii şi copiii vor înapoi la secţia română, „pentru că nu au ce face cu limba maghiară” …).

Acolo unde administraţia este controlată de maghiari, comunitatea maghiară este nevoită să trăiască în cadrele unei comunităţi imaginate care îi limitează aspiraţiile la ideologia „reproducerii etnice”, iar, pe de altă parte comunitatea românească este pusă în inferioritate absolută în ceea ce priveşte afirmarea ei ca şi grupare socială autonomă. Ideologia afectează vecinătăţile, slăbind ambele comunităţi: una devine imaginată, o formă fără fond, cealaltă se pierde, se destramă în acţiuni individuale şi, în final, intră în extincţie (vezi cazul Doboi).

Ziaristi Online va ofera studiul intergal in format PDF : Raport_Harghita_Covasna – 2011_Starea_Comunitatii

Ultimii Romani Ro - Scoala din Doboi - Harghita

Minunea din Doboi. Acţiunea Români pentru Români. Relatare Agerpres şi VIDEO

Familiile de români din satul Doboi, aflați în minoritate, au primit, în ziua de Florii, pachete cu alimente, copiilor le-au fost dăruite cărți și manuale, iar școala și paraclisul ortodox au fost dotate cu o centrală termică, într-o acțiune de solidaritate inițiată de doi tineri din Brașov, la care s-au alăturat români din întreaga țară și din diaspora.

Actiunea Doboi - Mihai Tirnoveanu si Florin Palas cu Parintele Lupu de Florii 2015Darurile, în valoare totală de peste 10.000 lei, au fost oferite după liturghia din Duminica Floriilor, care a fost oficiată în paraclisul din Doboi, după care cei prezenți au mers în procesiune către biserica cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și au depus o coroană de flori la monumentul ridicat în memoria notarului din sat și a soției lui, uciși cu bestialitate în 1944, în timpul Dictatului de la Viena. Preotul din sat i-a îndemnat pe cei prezenți, printre care s-au numărat mulți tineri din Brașov, Cluj sau București, să aibă grijă “de limba noastră românească și de credința ortodoxă”.

Inițiativa s-a dorit a fi o reînviere a tradiției din perioada interbelică, atunci când școli și sate din această zonă erau adoptate de școli și parohii sau asociații din țară, iar sentimentul de solidaritate națională era foarte pronunțat.

“În primul rând este un gest de solidaritate față de românii din Harghita și Covasna față de cele două sate pe care noi le-am adoptat: Doboi din județul Harghita și Dobolii de Jos din județul Covasna. Este un semn de a fi alături față de frații noștri de aici, români, suplinind o lipsă a unei atenții pe care noi considerăm că statul român ar trebui să o acorde cu preponderență acestor români. Am zis să fim alături de ei, să sprijinim școala românească și biserica de aici și în acest sens am mobilizat prietenii noștri, biserici, preoți, care ne-au ajutat pentru a cumpăra o centrală termică, cu toate cele aferente, manuale pentru copii, cărți de povești, iar copiii din Țara Făgărașului au pictat icoane pe care le vor dărui acestor copii, într-un gest de împlinire a unei Românii de altă dată”, a declarat Florin Palas, unul dintre inițiatorii acțiunii.

În satul harghitean Doboi, cei mai mulți dintre românii ortodocși vorbesc acasă în limba maghiară, iar limba română se folosește doar la biserică. De altfel, cei mai mulți dintre localnicii prezenți, majoritatea persoane în vârstă, vorbeau între ei în limba maghiară, dar atunci când erau întrebați ce sunt, răspundeau că sunt români, ortodocși. Ei motivau faptul că nu vorbesc între ei în limba română, întrucât au făcut școala în limba maghiară și așa se obișnuiește în sat, să se vorbească în limba maghiară.

“Eu sunt româncă și ortodoxă. Aici așa am învățat, la biserică cântăm, dar nu putem să vorbim românește că nu am avut unde să învățăm, am făcut școala maghiară. Vorbim ungurește, dar suntem români și ortodocși”, a spus o bătrână venită la slujba de Florii.

Despre acest fenomen unic la nivel național, Florin Palas a spus că este unul straniu, dar a ținut să accentueze faptul că “românii de aici și-au păstrat cu tărie naționalitatea, religia, dar din păcate evenimentele petrecute în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a dus la un proces cumplit de pierdere a limbii românești”.

La rândul său, cel de-al doilea tânăr care a inițiat acțiunea caritabilă, Mihai Sorin Târnoveanu, a spus că prin această acțiune se transmite și un mesaj în zona Harghita și Covasna și anume că acei oameni “nu sunt singuri, nu sunt abandonați și că noi românii de pe tot cuprinsul țării și din diaspora ne gândim la ei și suntem cu sufletul și nu numai aproape de ei”.

Prezent la eveniment, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, profesorul universitar Radu Baltasiu, a spus că satul Doboi este un laborator transparent care arată cum cineva își poate pierde limba.

“Faptul că avem aici o comunitate care se roagă în limba română spunând ‘Tatăl Nostru’, ‘Tatăl Nostru’ fiind peste 85 la sută în limba latină și stând la baza limbii protoromâne, arată vechimea imemorială a acestei comunități și lămurește orice altă discuție privind cine, când a venit aici. Totodată, Doboi reprezintă un laborator foarte transparent de aculturație modernă, care arată cum își poate pierde limba cineva și în ce condiții. Deci, cine vrea să afle ce comunitate a avut de suferit, ce comunitate s-a transformat, poate să vină aici, la Doboi, duminica, la biserică”, a spus profesorul universitar Radu Baltasiu, care a efectuat și o cercetare sociologică despre acest fenomen.

Gestul de solidaritate a fost apreciat de liderii românilor din cele două județe, care consideră că ar trebui să se multiplice și să fie însoțit de o strategie a Guvernului pentru această zonă.

“Am vrea ca acest act de solidaritate de astăzi, superb prin motivația generoasă, să fie multiplicat, în condiții de actualitate și să ajungem la cât mai multe asemenea comunități, acolo unde nu este prea târziu, unde comunitatea românească nu este asimilată total. Iar la aceste acte de solidaritate să intervină mult așteptata strategie a Guvernului de păstrare aspectului multietnic și pluriconfesional al zonei și nu pentru constituirea unei enclave etnice”, a spus prof.dr. Ioan Lăcătușu, din partea Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

Acesta le-a transmit concetățenilor romano-catolici și reformați din zonă urări de bine cu ocazia Paștelui și a ținut să puncteze că românii de aici sunt interesați de conviețuire pașnică.

“Noi suntem interesați să trăim în conviețuire pașnică, dar în același timp avem nevoie de la liderii administrației și de la conducerea centrală a statului să-și arunce privirea asupra noastră. Altfel, va deveni de mare actualitate strigătul părintelui profesor Moldovan: ne va pieri neamul în această parte de țară”, a conchis prof.dr. Ioan Lăcătușu.

Sursa: AGERPRES/(autor: Gina Ștefan, editor: Cristian Anghelache)

Video: Părintele Costin Butnar; Muzica: Transilvanie frumoasa – de pe CD-ul ASCOR 20 (Suflet Transilvan)

Sursa: Ultimii Români

Susţine Acţiunea Români pentru Români!

MApN susţine Acţiunea Doboi – Români pentru Români

„DĂRUIND VEI DOBÂNDI” – Nicolae STEINHARDT

Sfintele Sărbători Pascale ne îndeamnă pe toţi să fim mai buni, mai darnici, mai uniţi pentru a construi punţi între suflete.

În acest scop personalul Comandamentului garnizoanei Bucureşti, a contribuit cu ajutoare constând în haine, jucării şi alte lucruri necesare unor familii defavorizate.
Această acţiune caritabilă s-a desfăşurat în colaborare cu membrii asociaţiei “NEAMUNIT”, prin intermediul cărora în duminica Floriilor donaţiile au ajuns la familiile greu încercate din satul Doboi, judeţul Harghita.

MApN  Armata Romana pentru Ultimii Romani din Doboi - HarghitaSursa: MApN – FB şi Ultimii Români